Tradiții și obiceiuri de nuntă în Transilvania

Transilvania, o regiune în inima României, este cunoscută pentru frumusețea sa naturală și bogăția culturală. În ciuda modernizării și a schimbărilor care au loc în societate, tradițiile și obiceiurile legate de nuntă în această zonă rămân vii și respectate de către localnici. În acest articol, vom explora unele dintre cele mai interesante și frumoase tradiții de nuntă în Transilvania și vom afla cum acestea se reflectă în evenimentele de astăzi.

Petitul și pregătirea zestrei

În trecut, viitorul mire trebuia să meargă împreună cu părinții la casa fetei pentru a o cere în căsătorie. Acest obicei, numit petitul, era o ocazie pentru ambii părinți să negocieze detalii despre nunta și despre zestre, atât ale fetei cât și a băiatului. Astăzi, acest obicei nu mai este practicat în aceeași formă, dar se mai păstrează în unele sate.

Pregătirea zestrei începea de când fata era mică. Lada de zestre era realizată din lemn cu diferite ornamente, iar la umplerea ei participau mama și femeile apropiate ale fetei. Ea conținea cearceafuri de pat, prosoape, coverturi cusute și brodate. Lada era transportată de către feciorii satului la casa băiatului, până în ziua nuntii.

Obiceiul chemării la nuntă

În trecut, mirele și mireasa, împreună cu câțiva prieteni apropiati, mergeau prin sat pentru a-i invita personal pe oameni la nunta lor. Acest obicei al chemării la nuntă presupunea ca mirii să ofere o ploscă de vin și țuică, iar cei care serveau din ploscă promiteau că vor fi prezenți la eveniment. Deși astăzi se trimit invitații scrise, acest obicei mai este încă practicat în unele sate.

Alegerea nașilor și rolul lor în nuntă

Nașii au o însemnătate foarte mare în cadrul nunții. Ei sunt părinții spirituali care îi vor ajuta pe tinerii căsătoriți în momentele dificile ale vieții. Mirii au datoria de a-i respecta pe nași ca pe propriii lor părinți. Conform tradiției, nașii suportă cheltuielile pentru voalul miresei, lumânările și floarea mirelui.

În Transilvania, cuplurile au de obicei două perechi de nași. După ce nașii sunt aleși, tinerii miri merg cu ploconul la aceștia, un cadou de mulțumire pentru acordul lor de a fi părinți spirituali. Nașii îi cinstesc pe miri cu un pahar de vin sau șampanie.

Pregătirea din ziua nuntii

Alaiul de nuntă și lautarilor

Alaiul de nuntă și lăutarii pornesc la mire acasă. Aici are loc barberitul mirelui, care simbolizează inițierea feciorului ca bărbat. După terminare, alaiul, împreună cu mirele, pleacă la casa nașilor. Aici mirele oferă un buchet de flori nașei și aranjează papionul nasului.

Gătitul miresei

Alaiul, împreună cu nașii, pornesc apoi spre casa miresei. Nasa îi duce acesteia voalul și are loc obiceiul gătitului miresei. La terminarea gătitului, mireasa iese să se întâlnească cu mirele, iar el îi oferă buchetul de mireasă.

Ceremonia religioasă

În Transilvania, ceremonia religioasă are loc în biserica ortodoxă și este un moment important în cadrul nuntii. Nașii plătesc taxa de la biserică și lumânările, iar mirele și mireasa primesc binecuvântarea preotului pentru a începe viața lor împreună.

Ospățul nunții și tradițiile asociate

Intrarea în sala de nuntă

În zonele rurale ale Transilvaniei, se mai păstrează obiceiul bradului împodobit. Acesta este gătit cu panglici, ghirlande și zurgălăi, iar în vârf se pune un cozonac sau un măr. Bradul păzește intrarea în curtea mirelui în timpul petrecerii.

Mesele de nuntă

La ospățul nunții, mirii stau în capul mesei, iar invitații nu intră până când nu se adună majoritatea lor. Mirii și nașii beau câte un pahar de șampanie în fața invitaților și apoi îl sparg, pentru a alunga ghinionul din viața celor doi tineri.

Tradițiile culinare

În Transilvania, meniul nunții conține preparate tradiționale românești, cum ar fi sarmale, tocăniță sau friptură. De asemenea, este obiceiul ca mirii să mănânce împreună din aceeași farfurie smântână sau lapte, pentru ca urmașii lor să fie frumoși.

Dansul și jocurile tradiționale

Dansul găinii

Dansul găinii este un obicei specific Transilvaniei, care are loc după terminarea prânzului. O găină întreagă, rumenită, este jucată deasupra miresei, după ce nașa i-a dat jos voalul. Nașul are un rol important, acela de a plăti simbolic pentru ea, ca simbol al răscumpărării fetei de la părinții acesteia.

Alte jocuri și tradiții

În unele sate, copiii leagă sfoara în calea alaiului, iar mirele trebuie să plătească pentru ca sfoara să fie tăiată și să poată pleca. De asemenea, din zona Ardealului vine și obiceiul furatul miresei, care este răscumpărată de mire sau naș.

Strigatul darului și încheierea petrecerii

După mesele de nuntă, nașii anunță darul (suma pe care invitații au binevoit să o dea tinerilor căsătoriți). În acest moment, invitații oferă daruri și bani mirilor, începând cu nașii, apoi părinții și ceilalți oaspeți.

Încheierea petrecerii are loc într-o atmosferă de veselie, cu muzică și dansuri tradiționale, dar și cu momente emoționante, precum îmbrăcarea miresei cu basma sau năframă de către nașă, care simbolizează trecerea ei la statutul de femeie căsătorită.

Tradițiile și obiceiurile de nuntă în Transilvania sunt o parte esențială a culturii și a identității acestei regiuni. Ele reprezintă o sursă de inspirație și un model pentru cuplurile care doresc să își celebreze evenimentul într-un mod autentic și plin de semnificații. Cu toate că unele obiceiuri s-au pierdut în timp sau s-au adaptat la noile condiții, spiritul de comuniune și bucuria care le însoțește rămân neschimbate.