Traditiile de nunta romanesti sunt diferite in fiecare colt al tarii. Unii joaca cearceaful in noaptea nuntii, altii joaca gaina. Unele traditii s-au pierdut de-a lungul timpului sau au suferit modificari, altele au fost imprumutate de la alte tari.
Astfel, acum avem parte de traditii noi si vechi care ar trebui respectate la fiecare nunta pentru o atmosfera speciala.
Gatitul miresei
Sau impodobitul cum se spune in unele regiunii ale tarii, este un obicei respectat de zeci de ani si este unul dintre cele mai frumoase obiceiuri. Nasa trebuie sa isi gateasca mireasa – sa ii aranjeze tinuta si sa o pregateasca pentru ceremonie.
Hora miresei
Inainte de a pleca spre Biserica se incinge o hora in fata casei miresei, hora in care mireasa isi ia la revedere de la parinti, de la casa, de la surori sau frati si de la rude. Tot aici se rupe si turta miresei din care mananca fetele nemaritate.
Dansul mirilor
Mirele si mireasa vor deschide petrecerea prin dansul mirilor. Pana acum ceva timp acest dans era reprezentat de un vals simplu, dar in ultimul timp coregrafiile sunt din ce in ce mai spectaculoase.
Furatul miresei
Un grup de tineri trebuie sa fure mireasa si sa o duca intr-un local unde sa danseze si sa se distreze in afara nuntii. Cei care au furat-o trebuie sa negocieze pretul pe care mirele trebuie sa il plateasca pentru a-si recupera mireasa.
Aruncatul buchetului
Toate fetele nemaritate se aliniaza astfel incat mireasa sa arunce buchetul pe spate si una dintre ele sa il prinda. Se spune ca cea care prinde buchetul se va marita anul urmator.
Aruncatul jartierei
Este o traditie mai noua a nuntilor romanesti si se pare ca este un moment pe gustul invitatilor mai ales daca este o nunta cu invitati tineri. Mireasa se asaza pe un scaun si isi ridica rochia pana ce ajunge la jartiera. Mirele trebuie sa scoata jartiera cu dintii si sa o arunce barbatilor necasatoriti care vor sa se aseze la casa lor. Ca si in cazul buchetului de mireasa si in cazul jartierei se presupune ca cel care o prinde se va insura anul urmator.
Scoaterea voalului
Ppentru ca de acum mireasa a intrat in randul femeilor maritate trebuie sa i se dea jos voalul si sa i se puna o esarfa sau un batic -cum se folosea in trecut- pentru a simboliza faptul ca nu mai este fata nemaritata ci femeie la casa ei.
Multe din traditiile vechi s-au pierdut, insa pentru a intelege mai bine de unde deriva anumite „tradtii noi”, va voi prezenta o bucata de istorie a datinilor romanesti de nunta.
Petitul
Tanarul, impreuna cu tatal sau cu cativa prieteni, merge s-o ceara pe aleasa lui direct de la parinti. Pentru acest eveniment, familia miresei se pregateste cu un ospat. Desi hotararea de a face nunta este de obicei luata dinainte, petitul este o formalitate prielnica pentru ca cele doua familii sa petreaca mai mult timp impreuna.
Fedelesul
Este petrecerea care se face in seara de dinaintea nuntii la casa miresei (de regula) si la care participa tinerii prieteni ai celor doi miri. Astfel, invitatii lucreaza ornamentele care vor fi puse in bradul de nunta, din diverse materiale, iar apoi stau de vorba si petrec cu bautura si dans.
Bradul
Este cu siguranta cea mai cunoscuta traditie de nunta. Dis-de-dimineata, ginerele, impreuna cu prietenii apropiati impodobesc doi brazi cu diferite obiecte, fructe si chifle. Mai intai, brazii sunt purtati cu chef si voie buna de tinerii necasatoriti la casa nasului si la cea a miresei. Bradul este simbolul vigorii si al tineretii, iar impodobirea lui simbolizeaza viata „imbelsugata” a noii familii.
Imbracatul miresei
Nasa, mama miresei si domnisoarele de onoare o ajuta pe mireasa sa se gateasca. La sfarsit, nasa ii leaga voalul si coronita mkiresei. In vechime la acest ritual puteau lua parte mai multa lume. Cum gatitul era destul de laborios (se foloseau cele mai bune haine, se faceau impletituri complicate ale parului), fetele cantau cantece cu tema despartirii…
Barbieritul mirelui
Cavalerul il barbiereste pe ginere. Traditia consta intr-un joc: mirele, asezat pe un scaun, cu bani sub picior, nu trebuie sa-l lase pe lautar sa-i ia banii. Barbieritul mirelui reprezinta un simbol al pregatirii baiatului pentru nunta. Iar obiceiul are o semnificatie ritualica de initiere, ultima dintr-un lung sir de initieri la care era supus baiatul in decursul deveniri lui barbat.
Buchetul Miresei
In vremuri stravechi aproape orice putea fi considerat ca fiind prevestitor de rele. De aceea miresele foloseau plante, cunoscute pentru protectia pe care o puteau asigura impotriva relelor. Ele erau prinse pe imbracamintea miresei, din cap pana la picioare, facand-o sa arate mai mult ca o salata asortata umblatoare.
Mai tarziu, plantele au inceput sa fie inlocuite cu flori, doar din simt estetic, si mai apoi s-au mutat de pe vestminte pe buchetul de mireasa.